Cristian Florin Bota împreună cu Primăria şi Consiliul local al oraşului Teiuş, au deosebita onoare de a vă invita, în data de 30 august 2015, ora 12.30, la evenimentul dedicat lansării cărţii “O schiţă de istorie a Teiuşului. Cronologie. Secolele XIII-XXI” care va avea loc la Casa de Cultură a oraşului Teiuş.

În mod absolut evident, Cristian Florin Bota nu are numai aptitudini de colecţionar de obiecte cu valoare istorică, ci şi de cercetare şi cunoaştere cât mai aprofundată a istoriei locurilor în interiorul şi preajma cărora se află şi a etapelor evolutive pe care acestea le-au traversat, împreună cu locuitorii lor, dintr-o vreme istorică sau alta. Domnia sa este nu numai un colecţionar de astfel de piese, în accepţiunea clasică a termenului, ci şi unul de informaţii istorice, recoltate din cele mai diferite surse, preocupările sale având în vizor inclusiv istoria actuală, aflată în plină desfăşurare, dornic să o imortalizeze, nu neapărat prin obiecte (dar şi prin acestea), cât mai ales prin intermediul informaţiei documentare, cea mai diversă, pe care se străduieşte să nu o lase pradă pierzaniei sau uitării. Nicicând curiozitatea şi neastâmpărul de a colecta cât mai multe informaţii istorice, despre locurile şi oamenii care au trăit la un moment dat într-un anumit spaţiu, aflat în raza sa de interes, nu se pot ostoi, în ceea ce-l priveşte pe Cristian Florin Bota, pentru că mereu ceva indefinit (ceva ce începe însă a se defini tot mai bine, pe măsură ce munca sa rodeşte tot mai mult şi mai exigent cu sine), dar insistent, îl determină să scormonească alte şi alte urme ale trecutului (sau ale istoriei prezente, aflată în desfăşurare curentă), din căutarea cărora a făcut o pasiune, dusă aproape până la obsesie.                                      

Cu referire strictă la istoria Teiuşului, trebuie să relevăm faptul că cercetările sale istorice aplicate acestui spaţiu proxim al existenţei

proprii, în interiorul căruia se desfăşoară de fapt însăşi viaţa şi activitatea autorului, au debutat în anul 2009, când a văzut lumina tiparului lucrarea Teiuşul de odinioară. Partea de istorie textuală a acestei lucrări, intitulată Scurt istoric, era de numai 24 de pagini, dintre care 2 pagini întregi reveneau imaginile unor hărţi iosefine, ceea ce reducea textul propriu-zis la doar 22 de pagini. Structura condensatului text istoric amintit era următoarea: Atestări documentare, Repere arheologice, Teiuşul în evul mediu; Reperele epocii moderne - în cadrul căruia au fost incluse evenimente până la 1945-1948, Perioada comunistă, Teiuşul după 1989. Dar atunci, în 2009, intenţia prioritară a redactării lucrării nu a fost cea de-a se pune accent pe educarea prin texte istorice greu digerabile a publicului beneficiar, inclusiv a tineretului, ci, în manieră atât de modernă (de actuală), prin intermediul imaginilor de epocă, lucrarea fiind în primul rând un spectaculos repertoriu de fotografii, mai vechi sau mai noi, grăitoare despre istoria localităţii în chip neverbalizat, dar foarte explicit, anume în chip cinematografic (albumul ocupa paginile 61-248). Ediţia a doua a lucrării Teiuşul de odinioară, apărută în 2014 beneficia şi de un Cuvânt înainte redactat de către academicianul Ioan Aurel Pop, intitulat Moştenirea vie a Teiuşului, şi deşi nu era mult mai consistentă din punctul de vedere al tratării strict istorice a temei abordate, ea releva faptul că încărcătura sa istorică era de cea mai bună calitate şi se bucura de aprecierea istoricilor profesionişti, autorul aflându-se antrenat pe un bun drum al explorării şi aprofundării  istoriei localităţii menţionate. În 2014, Cristian Florin Bota a mai făcut un dar de nepreţuit oraşului Teiuş, fiind animator principal al redactării unei lucrări dedicată tradiţiilor feroviare ale aşezării, împreună cu alţi doi autori, Valentin Ivănescu şi Marcel Oţoi. În mod evident este vorba despre lucrarea Teiuş - gara amintirilor.  Partea istorică propriu-zisă a acestui consistent elaborat, redactată sub forma unui tabel cronologic de date din istoria căilor ferate la noi şi în lume, cu reliefarea locului pe care l-a jucat Teiuşul în acest context, a presupus o sistematică muncă de documentare, prin utilizarea a diferite surse: o bogată bibliografie de profil, izvoare documentare (unele inedite), mărturii ale lucrătorilor la căile ferate, tradiţia locală etc. Titlul acestei părţi substanţiale a lucrării menţionate este: Cronologie feroviară. Repere din istoria căilor ferate în România şi în lume, cu referire specială la Teiuş şi Coşlariu. Momentul este, desigur, unul de referinţă, în istoriografia actuală, referitoare la trecutul istoric al localităţii Teiuş. Din nou partea ilustrativă, cea a fotografiilor de epocă, aduse până aproape de istoria recentă, era copleşitoare, în raport cu cea textuală, transportatoare de informaţie istorică texuală, de aproximativ 346 pagini la 124 de pagini, dar, cu toate acestea tratarea strict istorică a problematicii a fost mult mai substanţial configurată, decât în cazul ediţiei din 2009 a lucrării Teiuşul de odinioară. Cu aceste îndelungate preparative anterioare la activ, iată că în 2015, Cristian Florin Bota s-a simţit în stare să atace, într-o lucrare istorică de sine stătătoare, cea de faţă, subiectul atât de incitant, nu numai pentru autorul menţionat, sau pentru publicul din arealul oraşului amintit, ci, în general, pentru istoriografia românească actuală, anume cel al istoriei vechii localităţi Teiuş. Este, de bună seamă un act de curaj, în primul rând, şi iată că el vine din partea nu a unui istoric cu patalama, ci, din partea unui mare iubitor de istorie şi documentare, autodidact, cum este Cristian Florin Bota, care graţie încercărilor sale editoriale susţinute, din perioada anilor 2009-2015, riscă să devină un adevărat profesionist al istoriei. Mai ales prin intermediul unor lucrări cum este cea de faţă, care atacă, o problematică istorică în exclusivitate, cu metode originale şi pecete personală, de mare interes inclusiv pentru istoricii profesionişti (deoarece autorul imbină ingenios şi plăcut pentru lectură o informaţie istorică diversă). Şi în acest context, suntem obligaţi să vorbim despre istoricul Cristian Florin Bota, nu numai despre colecţionarul, sau publicistul Cristian Florin Bota, atât de cunoscut, de altfel, îndeosebi publicului din Vinţu de Jos, Stremţ, Teiuş, Zlatna şi Alba Iulia (recunoscut de altfel şi la Cluj sau Bucureşti, chiar şi în cadrul unor manifestări academice, mai ales prin lucrarea sa temerară, din nou, încărcată şi ea de valoroase contribuţii la istoria Teiuşului, printre altele, dedicată C.A.R.-urilor şi asociaţiilor de într-ajutorare din lume şi de la noi). Cum restatorniceşte, prin această lucrare a sa, Cristian Florin Bota, istoria Teiuşului? În manieră clasică, cronicărească, sub forma unui tabel cronologic ordonator. Este desigur o anume altă fază de documentare a autorului (care va fi perfectată înspre redactarea unei sinteze de istorie locală monografică, cu adevărat reprezentativă) şi a publicului iubitor de istorie, în privinţa aceasta, prin aglomerarea progresivă de informaţie, recrutată fie din sursele bibliografice, fie din cele documentare, fără nici o pretenţie de filosofare sau de interpretare a evenimentelor surprinse. Şi este de remarcat faptul că autorul strânge cu imparţialitate informaţii care ilustrează atât rezistenţa anticomunistă din zonă, cât şi faptele de muncă ale oamenilor din acelaşi areal, din anii 1948-1989, fără partizanat, aşa cum îi stă bine unui istoric, care se doreşte a fi imparţial şi care reconstituie istoria sine ira et studio, lăsând să se înţeleagă faptul că nici istoria anilor de după 1945 nu poate fi ignorată, sau eradicată, din memoria colectivă a neamului. Este o reîntoarcere plină de prospeţime înspre istoria factologică, acceptată, chiar dorită ca atare, readusă în moda zilei, chiar dacă se recurge, totuşi mai mult indirect, la metodele „istoriei orale”, respectiv la recoltarea datelor de la trăitorii diferitelor momente ale istoriei contemporane, uneori chiar în mod direct, când mărturiile subiecţilor istorici sunt consemnate ca atare în lucrare. Îmbinarea factologiei cu spiritul cronicăresc şi noile metode ale istoriei actuale duce la un elaborat interesant, care cu siguranţă va fi pe gustul publicului vizat în mod special de autorul menţionat, a cărui educaţie istorică o doreşte în mod special. Pe de altă parte, sub aspectul meşteşugului istoric propriu-zis, Cristian Florin Bota face paşi importanţi înspre scrierea unei sinteze, de tipul unei substanţiale monografii istorice, dedicată Teiuşului, străveche aşezare din inima Transilvaniei. Deocamdată a aşezat istoria acesteia mai mult prin raportare la secolele al XIII-lea - al XXI-lea, dar în perspectivă, de bună seamă, doreşte dezvoltarea părţii referitoare la preistorie şi antichitate, precum şi adâncirea factologică a epocilor medievală, modernă şi contemporană. Cu timpul, exigenţele sale vor creşte, spiritul critic şi autocritic de asemenea, pentru a ajunge la nivelul şi măsura curajului, originalităţii, tenacităţii şi hărniciei, care, din 2009 îndeosebi, îl caracterizează. Cu astfel de lucrări la activ, Cristian Florin Bota, va fi cu siguranţă recunoscut ca unul dintre istoricii, cu valoroase contribuţii personale, al epocii şi zonei sale de referinţă, deşi acesta nu constituie un obiectiv propriu-zis al strădaniilor sale, caracterizate printr-o veşnică neodihnă spirituală şi curiozitate, care pe măsură ce

timpul trece, devin tot mai ştiinţifice şi mai profesioniste, mai cunoscătoare de informaţie istorică valoroasă, credibilă, acceptabilă. Eforturile sale nu sunt în nici un caz inutile, dincolo de clarificările şi interpretările pe care datele istorice reunite de autor le mai revendică, ci, chiar deosebit de stimulatoare pentru istoricul profesionist, pentru Cristian Florin Bota însuşi, motiv pentru care ele se bucură de aprecierile multor specialişti. Prin intermediul lucrării de faţă istoria Teiuşului se recreionează în faţa ochilor noştri, dintr-o perspectivă inedită, oricum într-o veritabilă premieră istoriografică, începând din 2009 încoace, perfectări notabile putând fi de acum înainte mult mai la obiect şi mai în spiritul adevărului obiectiv făcute, pentru cunoaşterea adevăratei istorii a locului şi a oamenilor, în spirit factologic tradiţional, sau în spirit înnoitor. Contribuţiile istorice cele mai importante ale lucrării de faţă sunt desigur cele referitoare la tradiţiile militare şi feroviare ale aşezării, prea puţin vehiculate în literatura istorică de până acum, prin raportare directă şi manifestă la locuitorii din vechime şi de acum ai Teiuşului, precum şi cele referitoare la unele personalităţi locale, din secolele al XIX-lea - al XXI-lea, ale căror succinte biografii au fost realizate de către autor, cu reală consideraţie faţă de semenii săi, din vechime sau actualitate.Dr. Gabriela Mircea

Alături de Teiuşul de odinioară, ediţia I şi a II-a, Teiuş - gara amintirilor, lucrări de referinţă care sintetizează în imagini şi cuvinte aspecte din evoluţia oraşului nostru,  O schiţă de istorie a Teiuşului. Cronologia secolele XIII – XXI, vine şi întregeşte gama lucrărilor prolificului autor în persoana domnului Cristian Florin Bota, dedicată oraşului Teiuş, un oraş cu o istorie veche, zbuciumată uneori, ale cărui rădăcini adânc înfipte în pământul mănos al văii Mureşului ne permit să nu uităm niciodată cine suntem, privind cu respect spre trecut, cu responsabilitate în prezent, cu încredere şi viziune spre viitor.

În întâmpinarea dorinţei mele ca edil, de dezvoltare a oraşului nostru, de ridicare a standardului nostru cultural, a venit întotdeauna efortul autorului care, prin munca lui, de multe ori nevăzută, dar constantă, a reuşit să aducă întotdeauna valoarea pe care trebuie să ne străduim cu toţii să o promovăm pentru oraşul nostru.

Consider că această lucrare trebuie să se regăsească în casele  tuturor teiuşenilor, lucrare ce face parte integrantă din viaţa noastră pentru că între coperţile ei se regăsesc nu cuvinte, ci viaţa noastră ca oraş şi ca cetăţeni, cu o istorie de care putem şi trebuie să fim mândri.

Felicitări autorului Cristian Florin Bota şi reiterez dorinţa sinceră de a ne promova şi pe viitor oraşul nostru, iar cartea şi actul de cultură sunt instrumente foarte valoroase în această adevărată bătălie.

Primarul Oraşului Teiuş Dr. ing. Mirel Vasile Hălălai